Un mic ajutor...ofera speranta la viata!

vineri, 8 ianuarie 2010

I'll be missing you.....

Oricat mi-ar fi de greu...si-mi este, oricat ar parea de ciudat...si este, pana acum am pastrat in suflet si in gand ce simt si ce gandesc, am varsat lacrimi amare si-am plans pe dinauntru, dar simt nevoia si mi-e dor, atat de dor...sa-ti vorbesc... Am atata nevoie de tine acum, asa cum aveam si-atunci cand eram mica si ai incercat mereu sa suplinesti lipsa unei mame atunci cand aveam atata nevoie de ea langa mine. Voi avea nevoie mereu, ca atunci cand ma trezeam lenesa, in copilarie, iar tu ma rasfatai cu mangaieri, ma priveai cu chipul tau blajin si-mi zambeai cald soptindu-mi: "pusha, trezeste-te ingerica"...Voi simti nevoia de tine ca atunci cand ma durea ceva, iar mainile tale calde si fine imi alinau durerea si timpul parca se oprea in loc; ca atunci cand imi era pofta de ceva bun, iar tu pregateai cu atata drag grish cu lapte, cozonaci sau biscuiti si cacao cu lapte, ca atunci cand plangeam si ma mangaiai pe frunte strangandu-ma la piept si linistindu-ma: "trece, pusha, toate trec"... Mi-e atat de dor de privirea ta blanda, de bunatatea ta nemasurata, de blandetea cu care faceai orice, de rabdarea de fier pe care o aveai in orice situatie, de diplomatia ta extraordinara si felul cum ii impacai si linisteai pe toti... Ai fost, esti si vei fi mereu exemplul meu de bunatate nemasurata si blandete in lumea asta. M-ai invatat si imi repetai mereu ca uneori tacerea-i ca mierea, ca rabdarea e de aur si ca fiecare om e inzestrat cel putin cu o latura buna...Port ca o salba de bolovani toate despartirile, cand tu ma priveai cu blandete din patul unde traiai de atatia ani, ma binecuvantai la plecare si imi spuneai ca te rogi tot timpul pentru mine. Erai confuza si te simteai vinovata ca aveai momente cand...uitai ca nu tu m-ai nascut si-mi marturiseai ca ma iubesti mai mult decat pe proprii copii...Iar eu - si ma bucur cate zile am pentru asta - aveam grija mereu sa-ti spun ca te port in suflet si in gand zilnic, ca te iubesc enorm si te rugam sa fii cuminte, sa iti iei medicamentele si sa te rogi si pentru tine, asa cum ma rog si eu, sa te tina Dumnezeu pana ma intorc, macar asa, cum te lasam... Tu m-ai apropiat de Dumnezeu, inca de cand eram micutza si ma duceai la slujba cu tine, la bisericuta de la coltul strazii, aproape in fiecare zi...si ma priveai cu atata drag si mandrie cum rosteam "Tatal Nostru" cand eram de-o schioapa, in fata altarului...Se facea o liniste totala si smulgeam lacrimi din ochii enoriasilor. Dar m-ai apropiat prin felul tau de a fi, prin credinta ta nestramutata si toata lumina si seninatatea aceea de pe chipul tau care venea din interior... Imi vorbeai mereu de Fecioara Maria pe care o visai des, care iti dadea putere in orice situatie, care era exemplul tau de blandete si rabdare si imi impartaseai ca o rogi sa fie langa tine atunci cand... Si a venit si acel moment...si nu pot sa nu ma gandesc la tot ce m-ai invatat, la tot ce ai insemnat pentru mine. In ziua aceea ti-am cantat "Tatal nostru" asa cum iti placea tie; Sugrumata de durere, dar sper ca m-ai auzit...STIU ca m-ai auzit. STIU ca ma vezi si ma veghezi, ma ocrotesti asa cum ai facut-o mereu...Asta i-am spus si l-am linistit si pe el cand mi-a spus ca singurul regret este ca nu a facut un anume pas mai devreme, pentru a te bucura si tu de fericirea noastra. Buni...stiu ca e mai bine asa, ca nu mai suferi, ca nu mai induri, dar imi lipsesti...si o sa imi lipsesti mereu. Niciodata nu esti pregatit pentru o despartire, chiar daca te astepti sau nu, indiferent de varsta...iar acest "niciodata" se repeta iar si iar ca un magnetofon stricat si iti loveste inima cu puterea si ecoul unui clopot...si doare...De atunci...nu trece zi sa nu ma gandesc la tine si incerc sa nu te mai plang, pentru a nu te intrista, ca mereu imi spuneai sa zambesc...Mi-e greu, mi-e dor, atat de dor...Si-ti multumesc pentru tot ce ai fost, esti si vei fi mereu pentru mine, iti multumesc tie si Lui Dumnezeu ca m-a crescut un om ca tine, atat de frumos, intr-o lume nu tocmai frumoasa...Cel mai bun om pe care l-am cunoscut vreodata. Te iubesc din tot sufletul si te voi iubi mereu...Si tu stii...ca nu te voi uita NICIODATA...

Un comentariu: